Ce rost are sa rascolesti trecutul cand deja apus este? Ma intreb uneori oare ce este in capul multor indivizi, gandindu-se la spirite si dumnezei demult apusi, la idolii celor de acum mii de ani, la cei ce n-au legatura cu realitatea de azi. La ce iti este util sa crezi in ceva ce nu-ti reda actualitatea, nu te ajuta cu nimic palpabil si nici pe viitor n-are sa-ti fie de folos. Cum dracu sa gandesti atat de departe in trecut cand tu nu-ti poti planifica ziua de maine? Cum sa iti ingropi gandurile si constiinta lasandu-te indoctrinat de o chestie atat de mult prafuita si totodata hilara. Absurd as putea zice. Gandire limitata la "vechi". De ce n-as vedea oameni cu gandirea deschisa catre viitor? Viitorul este ce-l ce ne asteapta catre final. Trecutul este si v-a ramane uitat, prafuit intr-o mare umbra, la fel de invechit precum idolatrizatii ce-i tot pomeniti prin ganduri.
John Lennon
I don't believe in magic
I don't believe in I-Ching
I don't believe in Bible
I don't believe in tarot
I don't believe in Hitler
I don't believe in Jesus
I don't believe in Kennedy
I don't believe in Buddha
I don't believe in mantra
I don't believe in Gita
I don't believe in yoga
I don't believe in kings
I don't believe in Elvis
I don't believe in Zimmerman
I don't believe in Beatles
I just believe in me
And that's reality
